...Când ţi-e ziua mai de nesuportat, retrage-te în micul tåu univers, într-o poianå ascunså de ochii lumii, despuiat puşcå, despuiat de haine, de sentimente, de dorinţe, de vise, de tot ce te agitå, te întristeazå, sau te bulverseazå. Laså o lacrimå så se scurgå pe obrazul tåu, pe gât, pe piept. Laså şi alte lacrimi så le ajungå din urmå, så se råsfire pe trupul tåu, så îl spele, så îl cureţe, så îl limpezeascå, de grijile cotidiene. Taie cu înverşunare zåbrelele inimii tale, deznoadå orice frânghie ce îţi ţine sufletul captiv, înlåturå orice dependenţå ce te face så suferi, evitå orice gând ce te abate de la liniştea ta sufleteascå.
...Apoi, deschide larg ochii, ferestrele sufletului tåu, şi laså så tâşneascå spre orizonturi toatå lumina din sufletul tåu. Fie ca ea, acea lumina ce îţi aparţine, şi pe care o doreşti mai tot timpul, så orbeascå pe cei ce şi aşa nu te-au våzut, så destrame sufletele celor ce te suparå, så risipeascå în cele şase direcţii ale universului tot råul din lume.
...Numai aşa vei fi TU, şi numai TU! Aşa vei fi înconjurat doar de lumina binefåcåtoare a sufletelor ce rezoneazå cu al tåu.

am citat un prieten * Kondorul*

Like!